Cel mai frumos moment (video sus) a fost cel în care peste 600 de copii au intrat spre finalul ceremoniei și au pregătit intrarea torței. A fost cântecul oficial al Olimpiadei, numit „Fulgi de zăpadă în soare”, un titlu greu de neînțeles pentru unii comentatori tv,, inclusiv cei de la limba engleză ai Eurosport, așa cum se poate auzi pe imagini la un moment dat în timpul coregrafiei.
„Oricât de frumos ar fi, din punct de vedere logic, fulgii de zăpadă nu înfloresc în soare, ci dispar la soare”, a spus la modul serios comentatoarea tv a Eurosport. Colegul, un bărbat, care ar trebui de urgență promovat, i-a replicat în direct, parcă puțin jenat. că „nu este vorba de logică, ci despre un cântec”. Mai sunt, totuși, șanse pentru unii.
Principiul este că în artă, în creație, nu există corect sau greșit. Iar fiecare înțelege ce vrea și cât poate. Și fiecare poate fi pus pe gânduri mai mult sau mai puțin, acesta fiind scopul artei. Arta nu este o mașină de spălat vase pe care o pui la 70 sau 50 de grade și așa face.
Cam asta este prăpastia între cultura și imaginația unor popoare. Unii au rămas la nivelul viu al spiritului, alții au ajuns să creadă că arta, cultura, imaginația și spiritul sunt la egalitate cu 1+1=2.
În cazul de față, este vorba despre o figură de stil numită „oximoron”, o figură de stil care exprimă o ironie subtilă sau un adevăr usturător sub forma asocierii paradoxale a doi termeni incongruenți și aparent incompatibili.
Alăturarea este voit imposibilă și vrea să sublinieze tocmai fragilitatea și frumusețea temporară a fulgilor de zăpadă care, la fel ca totul de pe lume, nu sunt pentru totdeauna. Cam asta au făcut chinezii. Au creat cu 600 de copii o operă de artă cu atât mai frumoasă cu cât este atât de fragilă și efemeră.
Da, toți se vor topi în soare. Dar au strălucit pentru câteva minute mai frumos decât orice.
Vadim Cușnarencu