Într-un interviu acordat la podcastul Steve-O’s Wild Ride, Lance Armstrong a abordat mai multe subiecte, printre care chestiunea delicată a dopajului și recuperarea celor șapte titluri în Turul Franței pierdute la masa verde.
Întrebat despre lupta împotriva dopajului, Armstrong a declarat că nu este un mare fan al agențiilor antidoping care operează la ora actuală în sportul mondial.
”Trebuie să existe niște limite. Nu sunt un fan al acestor agenții care impun reguli, în principal pentru că le consider ineficiente. Cheltuiesc mulți bani și nu sunt foarte eficiente, dar asta nu înseamnă că ar trebui să permitem tuturor să facă ce vor. Nu cred că ar trebui să se întâmple asta”, a spus Armstrong.
Totuși, a subliniat că este împotriva ideii ca sportivii să facă orice le trece prin cap:
„Nu ar trebui să lăsăm sportivii să facă orice vor. În felul ăsta își asumă riscuri uriașe. Cât de periculos este dopajul? Steve-O, nu are sens. Și îți spun de ce. CIO controlează totul; toate sporturile fac parte din el, pentru că sunt parte din mișcarea olimpică. Și asta este un lucru bun”, a mai spus fostul ciclist american.
Acum în vârstă de 53 de ani, Lance Armstrong nu și-a pierdut speranța când vine vorba de victoriile obținute în Turul Franței.
Acesta a reflectat asupra moștenirii sale, sugerând că, deși în prezent dacă intri pe Wikipedia, edițiile Turului Franței câștigate de el nu au câștigător după sancțiunea primită și decizia UCI de a nu acorda victoria celor clasați pe locul doi, lucrurile s-ar putea schimba în viitor:
„Oficial, se spune că nu am câștigat niciuna. Se spune că nu a existat câștigător, acel capitol e gol. Dar istoria nu e niciodată definitivă, ea e mereu rescrisă, și într-o zi adevărul va ieși la iveală. În acest punct, nu mă mai interesează ce spune istoria. Ceea ce prețuiesc cu adevărat este faptul că am fost alături de cei care au luptat cu mine, de cei pe care i-am înfruntat.
„Pe cei pe care i-am învins, pe cei pe care am vrut să-i înving, și pe cei pe care nu m-am născut să-i îmbrățișez. Dacă vorbești cu ei, vei ști cine a fost adevăratul campion. Ce am trăit a fost atât de intens, încât, mai devreme sau mai târziu, istoria va trebui să se ajusteze. E posibil ca eu să nu mai fiu atunci, și nu mă îngrijorează asta. Istoria nu e niciodată încheiată. Și mulți dintre cei care spun azi că au fost acolo, o fac doar ca să se simtă mai importanți”, crede Lance Armstrong.
În 2005, ziarul francez L’Equipe a publicat mai multe analize medicale care arătau că fusese dopat în 1999, la primul Tur câștigat. ”Testele de urină efectuate în cazul lui Armstrong la Turul Franței din 1999 au relevat urme de EPO în șase eșantioane”, se anunța atunci.
Chiar și așa, Armstrong a participat în 2005 și a câștigat a șaptea oară prestigiosul concurs. Apoi ancheta și probele au fost îngropate. Lance era curat și totul parea să intre în legendă.
Dosarul Armstrong avea să fie redeschis după anul 2009, când fostul ciclist avea ambiții să intre în politică la nivelul statului Texas. Mai mulți agenți federali au început să vină în Europa, apoi s-a demarat procesul care în august 2012 a ajuns la final prin anunțul de dopaj grăbit de non-combatul lui Armstrong.
