”Pentru mine toată greutatea ei simbolizează toate antrenamentele la care mi-aș fi dorit să lipsesc și n-am făcut-o.
”Greutatea ei simbolizează toate sacrificiile pe care eu și apropiații mei, familia mea, le-am făcut să ajungem aici.
”Parisul m-a tratat foarte frumos și chiar dacă am stat mai mult în hotel și la antrenamente. Până plec poate mă bucur puțin de Turnul Eiffel, să văd și eu flacăra olimpică.
”Și eu îi iubesc pe ei (n.r. – pe români). Foarte mulți români cu steaguri, am auzit România de peste tot. Sunt conștient că acasă lipiți de televizoare și telefoane au fost și mai mulți români. Chiar dacă n-ați fost aici, v-am simțit și vă mulțumesc.
”Sper să fac o diferență nu în înotul românesc, ci în sportul românesc. Îmi doresc să fac lucruri mari, chiar dacă la noi lucrurile merg mai greu.
”N-aș spune că sunt un miracol, dar în condițiile în care i-am întrecut pe britanici, pe australieni, care au bazine să-și pună și în cap, au absolut orice, eu mă antrenez la Lia Manoliu în același bazin unde am învățat să înot la 4 ani. Iarna, când e frig afară, noi ne antrenăm într-un balon unde o persoană nepregătită simte că se sufocă. În acele condiții ne antrenăm noi.
”Am crescut în Parcul Morarilor, la capătul lui 14, iar oamenii obișnuiți pot face lucruri extraordinare. Nu se va schimba ceva doar dacă vorbim. Trebuie să ne punem pe treabă, pentru că avem un campion olimpic din an în Paște. Mă bucur că sunt eu, dar mi-ar plăcea să avem tot mai multe medalii”, a spus Popovici la TVR.
