Un oras ca Barcelona a ajuns pe harta celor mai cautate destinatii turistice din lume dupa editia din 1992 a Jocurilor Olimpice de Vara.
Potrivit cifrelor oficiale la nivelul anului 1990 orasul catalan se bucura de doar 1.7 milioane de vizitatori pe an, pentru ca in 2016 sa ajunga la 8 milioane de turisti.
Acelasi fenomen s-a petrecut si cu orasul italian Torino, gazda Jocurilor Olimpice de Iarna in 2006. Numarul turistilor ajunsi in cel mai reprezentativ oras din regiunea Piemont a crescut de la 3.3 milioane la 4.3 milioane in decursul a sase ani.
O crestere spectaculoasa a numarului de turisti a cunoscut si Salt Lake City. Dintr-o statiune locala destinata iubitorilor de schi, statiunea din statul american Colorado a devenit un punct important de atractie pentru amatorii sporturilor de iarna si nu numai.
Dincolo de aceasta explozie turistica, Jocurile Olimpice au lasat in urma si adevarate monumente de ruina.
Putine locuri si acelea intr-o stare avansata de degradare mai amintesc de Sarajevo, acum capitala Bosniei-Hertegovina, ca a gazduit Jocurile Olimpice de Iarna in 1984.
Mai aproape de timpurile noastre, multe dintre facilitatile sportive construite la Atena (2004) si Beijing (2008) au ajuns intr-o stare avansata de degradare sau sunt complet abandonate.
Pentru eliminarea acestor situatii de-a dreptul jenante, Comitetul International Olimpic a adoptat in anul 2013 o Agenda Olimpica reformata pentru anul 2020. Noul program stipuleaza ca bazele sportive nu trebuie sa mai aiba un caracter permanent sau sa fie neaparat construite de la zero. Totul pentru reducerea costurilor si imaginea Jocurilor dupa terminarea acestora.
Exista si cazuri mai fericite, cum ar fi Centrul Acvatic folosit la Londra in 2012 pentru competitiile de natatie si care la data respectiva a costat 269 milioane de lire sterline. Din 2014 aceasta a intrat in circuitul public si este exploatata de statul britanic in consecinta. Deci, se poate!
