Informațiile existente despre acest sistem sunt aici, sunt cam aceleași în toată presa. Scopul declarat al acestui sistem, impus de Uniunea Europeană prin PNRR, este siguranța traficului. Modul în care va crește siguranța traficului este prelevarea și prelucrarea dateloir personale, în acest caz a datelor biometrice, de recunoaștere facială.
Într-un oraș paralizat între orele 17.00 și 19.00 sau la orele dimineții de trafic, aceste camere nu vor rezolva nimic, asta e clar. Nu rezolvăm un oraș paralizat, dar punem camere – aceasta este însă altă discuție.
Ce se știe la acest moment despre noul sistem? Încalci legea la volan – treci pe culoarea roșie a semaforului electric, nu ai centura, vorbești cu telefonul la ureche – vei primi amenda acasă cu înregisrarea video. Sistemul video înregistrează și identifică datele biometrice ale șoferului și ale pasagerului prin recunoaștere facială.
În situația de față, voi ridica mai multe întrebări pe care doresc să le public, către Administrația Străzilor din București, cea care administrează sistemul, pentru a înțelege mai bine cum funcționează sistemul în ceea ce privește (1) colectarea datelor personale, (2) prelucrarea datelor personale și (3) exercitarea drepturilor GDPR.
În acest sens, voi face toate demersurile de a obține clarificări pentru întrebările de mai jos.
1. Ce instituții și persoane au acces la datele colectate, în afară de Administrația Străzilor (Primăria Capitalei) și Poliția Rutieră?
2. Cât timp rămân în sistem datele biometrice ale celor care nu încalcă legea? Cu alte cuvinte, dacă trec în intersecție și nu am încălcat legea, datele biometrice se stochează? Dacă da, din ce motiv?
3. Sistemul realizează o mapare a activității de deplasare, pe baza datelor biometrice? Cu alte cuvinte, în intervalul în care datele sunt păstrate în sistem, autoritățile pot vedea pe baza datelor biometrice toate locațiile în care te-ai deplasat, pe o durată de timp, pe baza colectării datelor personale?
4. Conform normelor GDPR, șoferii pot beneficia de drepturi conform legii, precum dreptul la informare, dreptul la acces, dreptul la ștergerea datelor? Astfel, care sunt pașii penru ca șoferii și pasagerii să poată exercita drepturile conform GDPR, inclusiv solicitarea de ștergere a datelor și metode de a nu se stoca deloc datele biometrice, fără acord?
5. Care este baza legală cu care se colectează și prelucrează date persponale, fără consimțămînt?
Problematica ridicată de colectarea datelor personale biometrice este ridicată și în alte țări din Europa, inclusiv Germania sau Marea Britanie. Supravegherea video și utilizarea recunoașterii biometrice în scopuri de supraveghere ridică întrebări legate de dreptul la anonimat, atât în spațiile publice, cât și pe internet, ce trebuie garantat. De asemenea, aceste metode încalcă standardele etice și legile referitoare la drepturile omului.
În țările din Europa în care tehnologia de recunoaștere facială a fost folosită au existat instanțe de judecată care au decis împotriva modului în care poliția a folosit sistemul. S-a constatat din punct de vedere legal că au fost încălcate drepturile de confidențialitate ale persoanelor care folosesc spațiile publice unde a fost folosită tehnologia. Au existat, de asemenea, preocupări cu privire la discriminarea rasială.
În timp ce autoritățile consideră că sistemele protejează cetățenii și reduc încălcarea legii, criticii avertizează că aceste sisteme în fapt ar putea duce la abuzuri ale drepturilor omului pe scară largă, inclusiv împotriva drepturilor precum protestul și libertatea de întrunire. Regimurile și mai autoritare, precum ar fi China, au folosit tehnologia ca parte a suitei lor de instrumente represive.
Un studiu recent din Marea Britanie, publicat în octombrie 2022, arată că „structurile actuale de reglementare și supraveghere nu au scopul de a proteja drepturile oamenilor de utilizarea abuzivă a acestei tehnologii. Poliția din Țara Galilor de Sud a declarat că 61 de arestări au fost efectuate prin sistemul de edentificare facială și că și-au îmbunătățit sistemul de când a pierdut în instanță pentru a se asigura că nu există riscul încălcării cerințelor de egalitate prin părtinire sau discriminare”.
În Germania, fostul guvern condus de conservatori a început în anul 2020, prin ministrul german de interne, Horst Seehofer, a început să utilizeze recunoașterea facială automată în numeroase gări și aeroporturi. De atunci, autoritățile germane au acumulat cantități masive de date biometrice. Însă, actuala coaliție dintre social-democrații germani, verzi și liberalii FDP, s-au angajat să interzică tehnologiile de recunoaștere facială în spațiile publice și să restrângă la minimum utilizarea instrumentelor de supraveghere în masă.
„Respingem supravegherea video completă și utilizarea recunoașterii biometrice în scopuri de supraveghere. Dreptul la anonimat, atât în spațiile publice, cât și pe internet, trebuie garantat”, s-a arătat în acordul decis la finalul anului 2021 în Germania.
Potrivit acordului, cele trei părți vor insista și pentru interzicerea recunoașterii faciale la nivel european – prin modificarea așa-numitului Act AI, aflat în prezent în dezbatere.
Germania nu este singura țară care utilizează recunoașterea facială. Potrivit unui studiu recent, autoritățile de aplicare a legii din alte 10 țări din UE utilizează în prezent tehnologia, iar alte opt state membre se așteaptă să urmeze exemplul, printre ele fiind și România care deja a început să o folosească la final de 2022.
Diverse grupuri ale societății civile au lăudat delimitarea Germaniei de la utilizarea recunoașterii faciale și a altor metode de supraveghere biometrică. Un grup de 65 de organizații ale societății civile au lansat deja o campanie intitulată „Reclaim your face”, în 2020, care a cerut Comisiei Europene să reglementeze strict utilizarea tehnologiilor biometrice pentru temerile legate de încălcarea drepturilor omului.
„Este o mare realizare pentru campania Reclaim Your Face. Cererea noastră pentru o Europă fără supraveghere biometrică a fost inclusă în acordul de coaliție a guvernului german”, a declarat Matthias Marx, purtătorul de cuvânt al Chaos Computer Club, într-un comunicat.
