La 34 de ani, sârbul a ajuns în finala US Open după ce a trecut de numărul 4 mondial, Alexander Zverev (24 de ani), 4-6, 6-2, 6-4, 4-6, 6-2.
În finală va juca împotriva rusului Daniil Medvedev, numărul 2 mondial și are șansa de a câștiga cel de-al 21 titlu de Mare Șlem al carierei.
Ar fi jucătorul cu cele mai multe titluri de Grand Slam, depășindu-i pe Rafael Nadal și Roger Federer, fiecare blocați la 20. Trei nume sunt peste Djokovic, însă doar din tenisul feminin în ceea ce privește numărul de Grand Slamuri totale: Margaret Court cu 24, Serena Williams cu 23 și Steffi Graf cu 22.
În plus, Djokovic țintește așa-numitul „Grand Slamul calendaristic”, adică să câștige Australian Open, French Open, Wimbledon și US Open în același an. Un singur jucător de sex masculin din Open Era – pornită în 1968, momentul în care tenisul a trecut de la amatorism la profesionism – a mai reușit acest lucru, Rod Laver în 1969.
Au fost în total cinci nume în istoria completă a tenisului care au reușit să triumfe în toate cele patru turnee de Mare Șlem în același an: Don Budge în 1938, Maureen Connolly în 1953, Rod Laver (1962 și 1969), Margaret Court în 1970 și Steffi Graf în 1988.
Steffi Graf este singurul nume din istoria tenisului care a reușit Golden Slamul, adică în același an să ia totate Grand Slam-urile, plus aurul Olimpuc la tenis,
Serena Williams a fost la un pas să reușească Grand Slamul calendaristic în 2015, dar a pierdut la ultimul pas, finala US Open din 2015.
Revenind la Djokovic. Victoria de la US Open îl va face jucătorul masculin cu cele mai multe turnee de Mare Șlem câștigate (21) și al doilea nume, după Rod Laver, care va reuși Grand Slamul Calendaristic în Open Era. Acest lucru echivalează, pe baza performanței, a rezultatelor, cu titulatura de cel mai mare jucător de tenis masculin din istorie. Laver, deși are și el un Mare Șlem Calendaristic, a avut doar 12 titluri de Grand Slam, cu 9 mai puține față de câte ar putea aduna Djokovic.
1.87 metri înălțime, 77 de kilograme, un atlest balansat fizic și psihic fără să fie umflat de medicamente, Djokovic a învins toate opiniile și așteptările contrare de acum câțiva ani care îl vedeau semiretras și incapabil de rezultate mari, inclusiv ale celui care scrie aceste rânduri acum. Ce a adus schimbarea? Din punctul meu de vedere pierduse motivația, pasiunea, însă a regăsit-o.
O mașină de tenis, un om pasionat de „sportul alb” până în măduva oaselor – fără îndoială aici ca Nadal, Federer și Serena – Djokovic va intra în finala de duminică cu o presiune mare pe umeri. Nu va fi o finală grea în sine din cauza adversarului, ci din cauza presiunii de a intra și rămâne atât de sus în istoria tenisului.
Fiecare Grand Slam calendaristic are povestea lui. De exemplu, Rod Laver, în anul 1969, a avut nevoie de 90 de gameuri contra lui Roche în semifinala de la Australian Open (7-5 22-20 9-11 1-6 6-3!). În 1988, Steffi Graf a trecut în finala de la French Open de Natasha Zvereva în doar 34 de minute (de fapt 32 de minute pentru că partida s-a oprit și din cauza ploii), cea mai scurtă finală din istoria Grand Slamurilor.
Care va fi povestea lui Djokovic în 2021?
Un meci care nu trebuie ratat de nimeni care se uită la sport. 12 septembrie, ora 23:00, Eurosport 4K cu comentariul în limba engleză.
onlinesport.ro: Vadim Cușnarencu
