Mai știți povestea din România cu creditele în franci elvețieni? Erau foarte populare, condiții bune de dobândă și altele. Până francul elvețian a ajuns la paritate cu euro, iar valoarea creditelor s-a dublat în lei, mulți oameni nemaiputând să plătească ratele.
Cei care au împușcat francul au făcut cumva să închidă anticipat creditele. Cei care nu au reușit au trebuit să dea casele către bancă.
La fel este și cu mașinile electrice. Costul unui „plin” era la sfert sau cel mult jumătate față de un plin cu motorină sau benzină. Ba, mai mult, un timp a fost și gratis – Tesla oferea un an de zile încărcare gratis la stațiile sale. Mulți oameni au fost atrași de reducerea de cost cu „carburantul”. Au trecut peste disconfortul limitării de deplasare, peste costurile crescute de achiziție, peste piedicile legate de locul în care să încarci mașina, peste stresul de a găsi locuri libere sau nu de încărcare, peste pierderea de vreme adusă de timpul lung petrecut cu alimentarea propriu-zisă cine știe prin ce parcări de supermarket.
„Plinul” era ieftin. Acum te costă 1.200 de lei să ai 2.500 de kilometri autonomie cu un diesel. Aceeași autonomie pe o mașină electrică costă în jur 2.400 de lei, încărcată la Enel.
Dacă încarci acasă un Volkswagen ID4 cu baterie de 77KW, care are o autonomie de 450 de kilometri, „plinul” făcut acasă cu Enel (cu 5,3 lei/KW) costă 408 lei. Pentru 2.500 de kilometri plătești 2.475 de lei. Dacă încarci fiind plecat pe drum în stațiile We Power Team SRL, „plinul” costă 850 de lei, iar pentru 2.500 de kilometri de autonomie achiți 4.600 de lei.
Acum, costurile de „plin” au explodat. Posesorii de Tesla care stau la Kaufland la coadă să alimenteze gratis, având un an de zile gratuit, sunt elocvente.
Singurii care pot menține acum o mașină electrică sunt cei care stau la casă și au panouri fotovoltaice. Dar nu poți baza o industrie care vinde mașini pe a investi suplimentar sute de mii de euro pe o casă și pe o infrastructură care să ofere autonomie de curent electric.
